Consensul recent al International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP, Marco et al., Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 2021) definește alimentele fermentate ca „alimente obținute prin creșterea microbiană dorită și prin conversii enzimatice ale componentelor alimentului”. Această definiție separă clar categoria de suplimentele probiotice.
Ce arată dovezile
- Meta-analize privind consumul de iaurt (Salas-Salvadó et al., Advances in Nutrition, 2017) au raportat asocieri inverse cu riscul de diabet zaharat de tip 2.
- Studii randomizate pe kefir (Bourrie et al., Frontiers in Microbiology, 2016) au documentat efecte asupra profilului lipidic și microbiotei intestinale.
- Cercetarea EFSA privind alegațiile de sănătate (Regulamentul (CE) nr. 1924/2006) menține pragul ridicat: nicio alegație generică de tip „probiotic” nu este autorizată în UE fără evidență specifică per tulpină.
Implicații pentru procesatori
Comunicarea pe etichetă trebuie să evite alegațiile nutriționale sau de sănătate neautorizate. Menționările descriptive privind cultura utilizată, tulpina, numărul de UFC la sfârșitul termenului de valabilitate și metoda de fermentație sunt permise dacă sunt verificabile și nu sunt înșelătoare, în sensul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011.
"Alimentele fermentate rămân una dintre cele mai promițătoare intervenții dietetice, dar simplul fapt că un aliment este fermentat nu îl transformă automat într-un produs cu beneficii dovedite."
Recomandări
Producătorii care doresc să valorifice interesul crescut ar trebui să investească în caracterizarea microbiologică documentată a produsului, în stabilitatea tulpinii pe durata termenului de valabilitate și într-o comunicare precisă, aliniată cadrului european.
