Începând cu 2020, statele membre raportează deșeurile alimentare într-o metodologie armonizată, stabilită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2000 a Comisiei. Datele Eurostat (env_wasfw) pentru România situează cantitățile totale în intervalul câtorva milioane de tone anual, pe cele cinci verigi ale lanțului: producție primară, procesare, distribuție, alimentație publică și gospodării.
Cadrul legal național și european
- Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată — obligații de raportare și facilități pentru donații.
- Directiva (UE) 2018/851 privind deșeurile — ținta de reducere cu 30% până în 2030, revizuită în cadrul pachetului „Circular Economy Action Plan”.
- Comunicarea Comisiei privind orientările UE pentru donațiile de alimente (2017/C 361/01).
Pârghii operaționale pentru procesatori
Raportul FAO „The State of Food and Agriculture” (2019, ediția dedicată pierderilor și risipei) și Roadmap-ul WRAP „Food Waste Reduction” identifică patru pârghii cu impact demonstrat: (i) valorificarea subproduselor în ingrediente cu valoare adăugată, (ii) redesign-ul ambalajelor pentru prelungirea prospețimii, (iii) prognoza digitală a cererii, (iv) etichetarea duală „a se consuma de preferință / expiră la” pentru a reduce erorile de interpretare.
"Fiecare kilogram de aliment risipit poartă cu el o „amprentă ascunsă” de apă, energie și emisii de gaze cu efect de seră deja consumate în amonte."
